Secretele de intretinere ale unei gradini bogate

Nu ştiu alţii cum sunt, dar mie îmi place enorm când merg prin satele româneşti şi văd oamenii locului cum lucrează de zor în grădinile proprii. E un sentiment aparte să guşti dintr-o roşie coaptă ori să ronţăi un morcov proaspăt scos din pământ.

Noi la O-mac.ro avem clienţi cărora le place să-şi îngrijească singuri grădina, ca şi tine. Mai mică, mai mare, fiecare cu povestea ei.

Tocmai pentru voi, cei care vă străduiţi din greu să aveţi propria grădină de legume din care să vă hrăniţi familia, am pregătit acest articol despre tot ce presupune procesul de intretinere gradina.

Mai întâi: află ce PH are pământul tău

În caz că nu îţi este foarte clar, vin cu o precizare din start: PH-ul este o unitate de măsură care identifică concentraţia ionilor de hidrogen dintr-un lichid apos. Cum solul conţine apă, s-a ajuns la concluzia că trebuie împărţit în trei mari categorii (conform acestui PH): acid, neutru şi alcalin.

Există, aşadar, următoarele tipuri de soluri: acide şi uşor acide (ph 4,5-6 / 6,5), neutre (ph 6,5 - 7,2) şi alcaline (ph 7,2 - 8).

Acum te întrebi probabil de ce este atât de important acest PH?

Pentru că tipul de sol identificat influenţează modul în care sunt absorbite substanţele necesare unei bune dezvoltări a plantelor / legumelor.

Iată un alt material pe care l-am scris acum ceva vreme despre cultivarea pământului ca să obții o recoltă bogată.

BINE DE ŞTIUT

Legumele, în general, se simt bine pe un sol slab acid (ph de 6 / 6,5), dar poţi avea recolte bogate şi pe un sol cu ph între 5,5 şi 7,5. Cartofii, spre exemplu, preferă solurile acide, în timp ce varza şi conopida rezonează cu solul alcalin.

Ţi-am spus toate aceste lucruri în caz că te întrebai de ce anumite însămânţări au dat roade şi altele nu. Cunoaşterea ph-ului din sol este un bun început pentru întreţinerea grădinii tale.

Hrăneşte-ţi plantele natural

Discuţia despre ce mâncăm, de fapt, noi în ziua de azi e tot mai aprinsă. Nu mai suntem siguri de nimic. Tocmai de aceea e de preferat ca atunci când te gândeşti să-ţi amenajezi propria grădină să ai în vedere modul în care vei ajuta legumele să crească.

Cele mai multe soluri nu au nevoie de îngrăşământ, dar se spune că fertilizarea te ajută să ai o recoltă mai bogată. În cazul în care te vei decide că vrei să dai o mână de ajutor plantelor, recomandabil este să foloseşti îngrăşământul natural. Cea mai bună soluţie este gunoiul rămas de la animale domestice, intrat în putrefacţie.

Acesta este foarte folositor şi în tentativa de combatere a dăunătorilor. Un strat de 4-5 cm presărat peste pământul în care ai plantat legumele ţine departe buruienile şi alte pericole ce ar putea atenta la roadele muncii tale. După cum vezi, întreţinerea unei grădini nu e deloc aşa cum pare la prima vedere, însă satisfacţiile sunt pe măsură!

Când şi cum e mai bine să uzi legumele

Poate din lipsă de timp ori pur şi simplu din neştiinţă, am văzut destui proprietari de grădină care stropesc frunzele legumelor seara. Nu recomand, din următoarele motive:

# udatul legumelor după-amiaza şi seara favorizează apariţia bolilor

# procesul corect de udare nu înseamnă să apelezi la o stropitoare, cum am tot văzut, ci să foloseşti un furtun cu care să hrăneşti planta direct la rădăcină!

Tot aici voi aminti şi despre utilitatea însămânţării de plante printre legume, tot în ideea de a alunga dăunătorii. Plante precum albăstrele, salvia, crăiţele, floarea soarelui ori margarete atrag insecte ce te pot ajuta să scapi de inamicii culturii tale de legume.

În loc de concluzie

Pentru a avea o grădină roditoare trebuie să ţii cont de aspectele enumerate mai sus. Ce fel de ph are solul tău, cel fel de plante ai ales să plantezi, cum le hrăneşti şi ce poţi face pentru a preveni pe căi naturale apariţia dăunătorilor. Nu e de ajuns să plantezi, dacă nu ştii unde şi ce să plantezi. Nu ajunge să uzi, ci trebuie să ştii când şi cum se face acest lucru.