Gazonul – Tot ce trebuie sa stii despre plantare, fertilizare si intretinere

Pe langa faptul ca reuseste sa capteze praful si reziduurile din atmosfera, gazonul ne ofera un spatiu excelent pentru petrecerea timpului in aer liber, atat pentru activitati de relaxare cat si pentru cele sportive.

Ce este gazonul?

Gazonul este o combinatie de specii adaptate de iarbă, cu frunze fine care creeaza impresia unui covor compact, în cazul în care primește toată atenția de care are nevoie. Gazonul este de diferite tipuri, adaptat pentru zone umbroase, zone insorite, seceta, trafic intens.

Gazonul si tipul de sol

In tara noastra exista foarte multe tipuri de sol: nisipoase, lutoase, cernoziomuri, argiloase sau soluri turboase.

Gazonul prefera un sol ușor, bine drenat si bogat in nutrienti. Cele mai bune soluri pentru gazon sunt cernoziomurile si solurile nisipoase. Daca solul este argilos, va fi nevoie de sisteme de drenare speciale pentru ca radacinile sa se dezvolte suficient.

Gazonul nu este compatibil cu stagnarile de apa in sol, radacinile deteriorându-se de la prea multa umezeala. Ph-ul ideal pentru gazon este 5.5 – 6.5, intr-un substrat bine drenat.

Seminte de iarba sau rulouri?

Gazonul din seminte

Pentru suprafete mari de teren si bugete moderate, semintele reprezinta varianta ideala. Aceasta este o optiune daca aveti mult timp la dispozitie, atat pentru a va informa despre toate etapele de insamantare, combinatii de gazon, cat si pentru procedeul propriu-zis de plantare a ierbii.

Gazonul din samanta este mai rezistent decat cel din rulouri, avand radacina mai adanca si mai bine ancorata in sol. Asadar, este si mai putin sensibil la seceta.

Este foarte important sa alegeti corect tipul de seminte. De exemplu, amestecul de gazon de umbra nu rezista daca este pus si in zone cu soare. In schimb, cel dedicat curtilor insorite rezista excelent in ambele situatii.

Se recomanda ca insamantarea sa se faca toamna, incepand cu luna septembrie. Solul trebuie sa fie bine nivelat.

Primavara, insamantarea se face cat mai devreme cu putinta, deoarece, odata cu cresterea temperaturilor se reduce din puterea de germinare a semintelor.

Etapele premergatoare obtinerii gazonului din seminte sunt:

- Delimitarea zonei pentru peluza
- Eliminarea vegetatiei si curatarea terenului
- Nivelarea solului
- Aplicarea unui fertilizant de baza
- Semanarea amestecului de seminte

Rulourile de gazon

Sunt cautate de cei care isi doresc un covor perfect de gazon intr-un timp record.

Rulourile de gazon se pot monta aproape in orice perioada a anului, exceptand perioada cu inghet si lunile de canicula, cand, din cauza stresului termic, pot aparea ofiliri iremediabile ale foliajului.

Chiar daca rulourile vin cu un strat subtire de pamant, solul pe care urmeaza sa fie asezate trebuie sa fie de calitate si bine nivelat. Daca ruloul nu este intins perfect, vor aparea pungi de aer care vor determina pierderea ierbii in zonele respective.

Rulourile de gazon trebuie sa fie montate in maxim 48 ore de la recoltare. O perioada prea lunga de timp intre recoltare si montare poate duce la uscarea radacinilor. De asemenea, este foarte important ca rulourile sa fie bine udate dupa montare. Daca nu primesc suficienta apa, acestea se vor usca dupa 2-3 zile.

Dupa montare, rulourile trebuie sa arate exact ca un covor – fara zone decolorate, fara spatii intre ele, fara zone cu buruieni sau simptome de imbolnavire.

Tipuri de gazon

Gazonul ornamental

Este utilizat doar in scop decorativ. Gazonul poate avea o nuanta intensa de verde, cu foliaj fin sau grosier, in functie de preferinte.

Nu este pretabil pentru activitati sportive sau picnicuri. Este ideal pentru amenajarea gradinilor cu flori si arbusti, gradini in care accesul este limitat.

Gazon pentru sport

Foarte rezistent, cu o capacitate de regenerare remarcabila, gazonul pentru sport este ideal pentru curtile cu copii si animale de companie.

Gazonul clasic

Este de obicei folosit in zonele publice cu verdeata, cat si in preajma caselor. Este un gazon rezistent la seceta, fiind usor de intretinut. Dezavantajul este reprezentat de dezvoltarea mai lenta a firelor de iarba.

Gazon pentru zone insorite

Este un amestec de iarba special creat pentru zonele intens expuse la soare. Tipuri de gazon recunoscute pentru rezistenta lor sunt Bermuda si Waterless.

Gazon de umbra

Se dezvolta foarte bine chiar si in lipsa luminii directe a soarelui.

Irigarea gazonului

Dupa plantare sau insamantare este foarte important ca terenul sa fie udat in mod regulat. Se recomanda repetarea procesului de udare o data la doua, trei zile – in cazul in care ploile lipsesc. Vara ar trebui sa pornim instalatia de irigare de doua ori pe zi, atat dimineata, cat si seara.

Tunderea gazonului

Este bine sa tundem gazonul atunci cand firul ierbii are o lungime aproximativa de 8 – 10 cm.

La prima tundere, este bine ca iarba sa fie chiar mai inalta, radacinile fiind inca sensibile si existand riscul sa fie scoase din sol.

Lungimea ideala pentru un gazon bine tuns este de 5 cm.

Gazonul se tunde cel mai bine cu o masina de tuns iarba sau un tractoras, daca suprafata este prea mare. Nu este recomandata motocoasa pentru aceasta operatiune, firele de iarba din gazon fiind in general mai sensibile, plus ca aspectul final nu ar fi unul perfect uniform.

Pentru tunderea ierbii in zonele greu accesibile – pe langa gard sau arbusti – va va fi util un trimmer.

O regula de baza a taierii ierbii spune ca firul nu trebuie sa fie taiat mai mult de o treime din lungimea sa.

Fertilizarea gazonului

Se face de trei ori pe an: primavara (martie – aprilie), vara (iunie – august) si toamna (septembrie – octombrie).

O fertilizare usoara la inceputul toamnei va ajuta la dezvoltarea radacinilor. Fertilizarea de la mijlocul primaverii va asigura atat cresterea cat si indesirea ierbii.

Fertilizarea din timpul anotimpului calduros va mentine verdele intens al gazonului.Dupa fiecare aplicare de ingrasamant in timpul anotimpului calduros trebuie sa udam peluza, astfel incat ingrasamantul sa fie absorbit corespunzator.

Aerarea gazonului

Prin aerarea gazonului se intelege decompactarea solului in care iarba isi are prinse radacinile. Aerarea permite apei, microirganizmelor benefice si substantelor nutritive sa ajunga mai usor la radacinile plantelor.

Solul pe care creste gazonul are tendinta de a se compacta in timp, lucru care face ca iarba sa nu se mai dezvolte corespunzator. Prin executarea de gauri in sol cu ajutorul unui utilaj electric sau a unei unelte echipată cu dinti pentru aerare, se creează spatii prin care elementele benefice dezvoltarii sanatoase sa ajunga la plante.

Este recomandat ca aerarea sa se faca primavara, atunci cand iarba este in proces de dezvoltare.

Scarificarea gazonului

Scarificatorul taie practic suprafata solului, ajutand la eliminarea muschilor sau a butașilor de iarba uscati. Scarificarea ajuta si la aerarea ierbii, prelungind durata de viata a gazonului.

Procesul de scarificare poate fi realizat cu ajutorul unui utilaj electric sau cu motor termic, cat si prin utilizarea unei unelte dotate cu lame.

Perioada recomandata pentru scarificare este sfârșitul lunii martie până la mijlocul lunii aprilie sau toamna târziu.

Boli frecvente ale gazonului

BACTERIAL WILT

Apare în zonele de gazon care au fost tunse în mod excesiv.

Bacteria afecteaza circulatia apei si a nutrientilor in interiorul plantei. Iarba capata o culoare albastra-purpurie sau prezinta pete galben-maronii pe frunze.

INELE DE VRAJITOARE

Iarba se ofilește și moare, formând cercuri care sunt înconjurate de iarbă de culoare verde deschis cu o creștere prolifică. Gazonul este predispus la această boală timp de mai mulți ani de la apariția ei.

MUCEGAIUL ROZ

Mucegaiul roz apare atunci când există perioade prelungite în care gazonul este acoperit de zăpadă sau de un strat de frunze, atunci când vremea este rece și umedă.

Aspectul este de cercuri cu plante gri cu reflexe roz. Zonele seamănă cu petice de zăpadă.

Putregaiul Pythium

Putregaiul Pythium apare de obicei vara, în condiții de temperatură și umezeală ridicată, și se manifestă ca niște pete neregulate, unde gazonul este moale și pare îmbibat cu apă. Ulterior acestei perioade, gazonul se veștejește și devine maroniu la culoare.

Firul rosu

Firul roșu apare atat primăvara, cat și toamna, în perioadele cu umiditate crescută si temperaturi între 16 și 24°C. Această boală este gravă pe sol sărac în nitrogen. Primele simptome sunt zonele îmbibate cu apă (primăvara). Firele infectate mor repede și capătă o culoare galben deschisă atunci când se usucă. Frunzele uscate se intercalează cu cele sănătoase, rezultând un aspect neîngrijit.

Pentru prevenție, mențineți o fertilitate corespunzătoare a solului, evitați irigarea excesivă, și nu permiteți acumularea de zone uscate.

Muschi

Mușchii de pământ reprezintă un semn că gazonul are o problemă, fiindcă aceștia apar atunci când structura și componența gazonului nu sunt corespunzătoare. Cauzele sunt solul slab, nefertil, argilos sau care nu a fost drenat corespunzător, irigația excesivă, tăierea prea scurtă a ierbii, soiul nepotrivit de iarbă și umbra puternică. Pentru a scăpa de mușchiul din gazon, este necesară irigarea la intervale mai mari de timp și tunderea care să permită pătrunderea razelor solare.

Sursa imagini: Pinterest